Impactul inteligenţei artificiale (AI) va fi profund, dar va apărea cu întârziere şi se va manifesta inegal, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), într-o analiză dată joi publicităţii, transmite Agerpres.
„Pentru factorii de decizie, în special în domeniul băncilor centrale, inteligenţa artificială (AI) este un subiect intens dezbătut în prezent. Pe măsură ce discuţiile avansează şi poziţiile se conturează, devin evidente două linii de argumentare distincte şi tot mai antagonice. Una dintre acestea anticipează o îmbunătăţire majoră şi relativ rapidă a productivităţii la nivelul întregii economii – o evoluţie care, din anumite perspective, poate fi considerată o transformare aproape miraculoasă. Cealaltă este mai puţin convinsă de eventualele beneficii pe termen mediu şi lung, concentrându-se mai degrabă pe bula actuală care amplifică evaluările unui număr restrâns de companii tehnologice, împingând totodată în sus preţurile diverselor bunuri şi servicii asociate dezvoltării rapide şi la scară largă a proiectelor de AI”, scrie prim-viceguvernatorul.
- articolul continuă mai jos -
Potrivit acestuia, analizarea estimărilor privind cheltuielile de capital pe care doar cei mai mari patru furnizori americani de servicii cloud la scară largă („hyperscalers”), Microsoft, Alphabet, Meta şi Amazon, le planifică pentru anul 2026, de aproximativ 600 de miliarde de dolari, evocă amintiri legate de boom-ul „dot-com” şi generează temeri că o bulă similară s-ar putea forma chiar în acest moment. În opinia lui Leonardo Badea, întrebarea esenţială nu este dacă se formează o bulă, ci în ce măsură şi cât de rapid vor apărea câştigurile de productivitate generate de inteligenţa artificială, precum şi ce măsuri ar trebui să adopte factorii de decizie în acest interval.
