Puşi în faţa unei alegeri între a supăra mediul de afaceri sau a provoca o reacţie negativă a opiniei publice, decidenţii politici din Polonia şi Ungaria au optat pentru adoptarea de restricţii pentru forţa de muncă din străinătate, o decizie care, potrivit economiştilor, ar putea afecta perspectivele de creştere ale celor două ţări, informează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.
- articolul continuă mai jos -
Atât premierul ungar Peter Magyar, care a câştigat alegerile în aprilie, cât şi omologul său polonez Donald Tusk, aflat la putere din 2023, au fost prezentaţi de rivalii lor naţionalişti ca fiind indulgenţi cu imigranţii. Acum, ambii iau măsuri pentru a le demonstra că se înşală. Guvernul Tusk a redus permisele de muncă pentru cetăţenii din afara UE cu 22%, în timp ce noul Guvern al Ungariei a încetat în iunie să emită vize de muncă pentru lucrătorii din Filipine, Georgia şi Armenia, numind asta un prim pas către reglementarea lucrătorilor străini.
Sondajele arată un sprijin larg pentru astfel de restricţii în rândul opiniei publice. În Polonia, aproximativ două treimi dintre respondenţii la un sondaj IBRiS efectuat în ianuarie au declarat că Polonia ar trebui să accepte mai puţini migranţi din afara UE. În Ungaria, o analiză publicată de Institutul Republikon la începutul acestei luni a arătat că aproape jumătate dintre maghiari nu ar permite niciun fel de migranţi din ţările sărace, iar alţi 40% doar un număr mai mic.
