Cancerul bronhopulmonar provoacă, la nivel mondial, cele mai multe decese prin boală oncologică. România nu face excepție, nici ca număr de cazuri diagnosticate, nici ca decese înregistrate, mai ales în rândul bărbaților. Lipsa unui program de screening bine pus la punct face ca diagnosticul să fie pus târziu, cu impact direct asupra șanselor de supraviețuire ale pacienților și asupra calității vieții acestora. O altă statistică importantă în acest context: în România, una din patru persoane este fumătoare activă, iar fumatul este implicat în 70-80% din cancerele pulmonare. Atât țigaretele clasice, cât și vaping-ul sau produsele cu tutun încălzit pot avea efecte nocive asupra sănătății pulmonare, atrage atenția dr. Cătălin Magda, medic specialist pneumolog în cadrul Clinicii Badea MedLife, din Cluj-Napoca. „Concepția că vaping-ul este mai puțin nociv decât țigara clasică este eronată. Când le spun tinerilor adevărul despre vaping sunt speriați, șocați. Îmi spun: «nu am știut așa ceva, nimeni nu mi-a spus»“.
Cancerul pulmonar ar trebui să fie o preocupare deosebit de serioasă în România, dar, din păcate, datele statistice arată că nu este cu adevărat. Față de alte țări europene, nu avem încă un program de screening bine pus la punct în sistemul de sănătate, care să ajute la depistarea precoce, chiar dacă Societatea Română de Pneumologie a avertizat că, anual, circa 12.000 de persoane sunt diagnosticate cu cancer pulmonar, adică 30 de persoane în fiecare zi.
