Din 1978, profesorul Gologan pregătește elevi pentru competițiile naționale și internaționale, iar timp de 17 ani a coordonat lotul olimpic al României, formând generații de olimpici și contribuind la performanțele care au făcut din România un nume de referință în matematica mondială. FOTO: arhivă personalăÎn acest an, atât Evaluarea Națională, cât și Bacalaureatul au stârnit o serie de discuții legate de dificultatea subiectelor de la proba de matematică și de rezultatele obținute de elevi. La Evaluarea Națională au existat doar șapte medii de 10 la nivel național, iar la proba de matematică s-au acordat doar 102 note maxime (de aproape zece ori mai puține decât anul trecut). Și examenul de Bacalaureat a fost considerat de mulți absolvenți mai dificil decât în sesiunile precedente. Rezultatele au reaprins dezbaterea despre gradul de dificultate al subiectelor și despre ce măsoară, de fapt, examenul de matematică: cunoștințe, capacitatea de a aplica algoritmi sau gândirea critică? Pentru a înțelege ce spun, de fapt, aceste rezultate despre nivelul examenelor din 2026, Totul Despre Mame a stat de vorbă cu Radu Gologan, matematician, președintele Societății de Științe Matematice din România și unul dintre cei mai respectați profesori de matematică din țară.Evaluarea Națională 2026 a fost susținută de peste 140.000 de absolvenți de gimnaziu, iar 79% dintre ei au obținut medii mai mari sau egale cu 5. La proba de matematică au fost acordate 102 note de 10, în timp ce la limba și literatura română s-au înregistrat 398 de note maxime, diferență care a alimentat numeroase dezbateri despre dificultatea subiectelor și despre modul în care sunt evaluate cele două discipline. Și Bacalaureatul din acest an a stârnit reacții similare. După publicarea subiectelor la matematică, mulți profesori și elevi au apreciat că acestea au avut un nivel de dificultate mai ridicat decât în sesiunile recente, în special la cerințele de departajare de la profilul Matematică-Informatică.În acest context, Totul Despre Mame l-a rugat pe profesorul Radu Gologan, matematician, președintele Societății de Științe Matematice din România, să analizeze subiectele celor două examene. Am discutat despre gradul lor de dificultate, despre măsura în care testează gândirea matematică și nu aplicarea unor rețete învățate mecanic, dar și despre diferențele dintre evaluarea lucrărilor la matematică și la limba română.Totul Despre Mame: Subiectele de la Evaluarea Națională și Bacalaureat din acest an au generat numeroase discuții. Ce au evaluat ele cu adevărat: cunoștințe, raționament matematic sau capacitatea elevilor de a aplica algoritmi învățați?Prof.dr. Radu Gologan: Aș răspunde puțin diferit. Cred că subiectele au evaluat felul în care elevii au înțeles și și-au structurat în gândire cunoștințele acumulate. Și vă spun de ce. Atât la Bacalaureat, cât și la Evaluarea Națională, proba de matematică are o semnificație foarte clară din perspectiva notării: un elev care obține peste nota 9 a înțeles bine matematica, iar unul care trece de 9,50 este foarte bun, chiar excelent la această disciplină.Există o diferență între un subiect „greu” și un subiect „bun”. Din perspectiva dumneavoastră, au reușit examenele din acest an să facă această diferență?Prof.dr. Radu Gologan: Da, au reușit să facă această diferență. Au fost subiecte bune și chiar excelente, care au verificat nu doar cunoștințele elevilor, ci și capacitatea lor de a înțelege matematica dincolo de metodele formale. La Evaluarea Națională au existat patru probleme, iar la Bacalaureat două, care au făcut foarte bine această departajare. CITEȘTE ȘI: Radu Gologan, matematician: „E o mare prostie să interzici telefonul la școală. Haideți să-l folosim corect, mai degrabă! La ora de matematică toți copiii ar trebui să aibă telefonul sau tableta pe masă”În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre dezvoltarea gândirii matematice, nu despre memorarea unor tipare. Considerați că structura actuală a examenelor încurajează această schimbare sau elevii sunt încă recompensați în principal pentru exercițiul repetat pe modele de subiecte?Prof.dr. Radu Gologan: Este un pas înainte, chiar am vorbit cu Bogdan Cristescu (șeful Direcției de Curriculum, Examene și Evaluări Naționale- nota redacției) și l-am felicitat că a făcut un pas înainte spre a creea ce vrem și noi. Adică să ieșim din formalism, să ieșim din rețete.Privind în urmă, cum apreciați evoluția gradului de dificultate al subiectelor de la Evaluarea Națională și Bacalaureat? Sunt examenele de astăzi mai ușoare, mai dificile sau pur și simplu diferite față de cele de acum 20–30 de ani?Prof.dr. Radu Gologan: Subiectele de la Evaluarea Națională au fost, din punctul meu de vedere, cele mai dificile din ultimii 15 ani. La Bacalaureat, gradul de dificultate a fost, probabil, puțin mai ridicat decât în ultimii ani. Însă această dificultate trebuie înțeleasă în contextul în care subiectele au pus mai mult accent pe gândirea critică, pe capacitatea elevilor de a înțelege matematica, nu doar de a aplica formule și rețete învățate.La Evaluarea Națională, numărul notelor de 10 la limba română este, de regulă, semnificativ mai mare decât la matematică. Există loc pentru subiectivism în evaluarea unei lucrări de matematică sau baremul limitează aproape complet interpretarea evaluatorului?Prof.dr Radu Gologan: La matematică există mult mai puțin loc pentru subiectivism decât la limba română, cu 50% mai puțin. La limba română există, în schimb, anumite cerințe care pot presupune o doză mai mare de apreciere din partea evaluatorului, e mult mai formală gramatica limbii române, dar și eseurile pe care elevii ar trebui să le facă.