Peste 148.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a au susținut miercuri, 24 iunie 2026, proba de Matematică din cadrul Evaluării Naționale. Este cel de-al doilea examen scris al sesiunii, după proba la Limba și literatura română, iar rezultatul obținut va conta la calculul mediei de admitere la liceu. Primele concluzii ale profesorilor arată că examenul a fost bine echilibrat și corect calibrat. Potrivit profesoarei de matematică Nicoleta Adnana Melinte, de la Școala Gimnazială nr. 165 din București, primele două subiecte au oferit șanse reale elevilor de nivel mediu să obțină rezultate bune, în timp ce Subiectul al III-lea a introdus gradual cerințe care au solicitat raționament, argumentare și o stăpânire aprofundată a geometriei.„Subiectul la Matematică din cadrul Evaluării Naționale 2026 a fost unul echilibrat și bine calibrat, fără surprize majore pentru elevii care au parcurs cu seriozitate materia și variantele de antrenament. Structura a respectat modelul consacrat, iar gradul de dificultate a crescut treptat de la exercițiile de bază către cerințele care au făcut diferența în lupta pentru nota maximă.”, explică profesoara Nicoleta Adnana Melinte de la Școala Gimnazială nr. 165 din București.Ce au avut de rezolvat elevii la Evaluarea Națională 2026 la MatematicăSubiectele primite de elevi au acoperit o gamă largă de competențe din programa de gimnaziu, de la calcule și algebră până la geometrie în plan și în spațiu. La primele două subiecte, candidații au avut de rezolvat exerciții de calcul, procente, funcții, ecuații, reprezentări grafice și probleme de geometrie cu răspunsuri scurte sau alegere multiplă.Printre cerințele care au atras atenția elevilor s-au numărat problema privind volumul unei piramide patrulatere regulate de la Subiectul al II-lea, exercițiul cu prisma dreaptă de la Subiectul al III-lea, unde candidații au avut de calculat aria laterală, precum și demonstrația referitoare la distanța de la un punct la un plan. Aceste cerințe au verificat nu doar cunoașterea formulelor, ci și capacitatea de aplicare a acestora în contexte geometrice mai complexe.Subiectul al III-lea a inclus, pe lângă exercițiile de geometrie, probleme de algebră, funcții și demonstrații matematice, fiind partea examenului care face de obicei diferența între notele bune și cele foarte bune.Cum trebuiau rezolvate exercițiile de matematică de la Evaluarea NaționalăSubiectul I: exerciții accesibile pentru elevii care stăpânesc noțiunile de bazăPotrivit profesoarei Nicoleta Adnana Melinte, Subiectul I a fost cea mai accesibilă parte a examenului și nu ar fi trebuit să creeze dificultăți elevilor care au parcurs materia și modelele de antrenament publicate de Ministerul Educației. „Cele șase exerciții grilă nu ar fi trebuit să ridice probleme semnificative. Au fost itemi clasici, care au verificat competențe fundamentale: calcule numerice, procente, fracții, proporții și interpretarea unor reprezentări grafice. Singurul punct care ar fi putut provoca un moment de ezitare a fost exercițiul 5, unde era necesară observarea unei formule de calcul prescurtat. Totuși, nici acesta nu poate fi considerat o capcană, întrucât astfel de situații apar frecvent în pregătirea pentru examen și fac parte din bagajul de cunoștințe pe care elevii îl exersează constant.”Subiectul al II-lea: geometria a început să ridice nivelul de dificultateSubiectul al II-lea a avut un nivel mediu de dificultate și a fost construit în principal pe noțiuni de geometrie plană și geometrie în spațiu. Potrivit profesoarei Nicoleta Melinte, majoritatea exercițiilor au fost accesibile elevilor bine pregătiți, însă anumite cerințe au necesitat o înțelegere solidă a proprietăților geometrice și nu doar aplicarea mecanică a unor formule. „Primele exerciții au fost accesibile, iar dificultatea a crescut ușor odată cu exercițiile 3 și 4. Acestea au solicitat o înțelegere mai profundă a proprietăților geometrice și a relațiilor dintre arii sau segmente, însă tipologia lor nu a fost una nouă. Dimpotrivă, probleme similare au apărut în numeroase simulări și variante de antrenament, astfel încât elevii care au lucrat constant subiecte din anii anteriori aveau toate șansele să le abordeze cu succes. În ansamblu, Subiectul al II-lea poate fi considerat unul de dificultate medie, conceput să diferențieze elevii foarte bine pregătiți de cei care stăpânesc doar noțiunile de bază.”Subiectul al III-lea va face diferența între nota 9 și nota 10Adevărata provocare a examenului a venit odată cu Subiectul al III-lea, care va și departaja candidații foarte bine pregătiți. „Prima problemă, construită în jurul unei situații practice, a avut un nivel mediu de dificultate. Nu calculele în sine reprezentau obstacolul principal, ci transpunerea corectă a informațiilor în ecuații și relații matematice. Mulți elevi ar fi putut pierde puncte tocmai în această etapă, prin interpretarea greșită a datelor din enunț. La problema a doua, punctul b) a fost, probabil, una dintre cerințele care au ridicat cele mai multe semne de întrebare în rândul candidaților. Cu toate acestea, exercițiul se înscrie într-o categorie clasică de probleme de algebră, întâlnită frecvent atât în culegeri, cât și în simulările oficiale. Pentru elevii care au exersat constant demonstrațiile și proprietățile de divizibilitate, cerința era perfect abordabilă”, explică profesoara.Problema dedicată funcției nu a adus dificultăți deosebite, mai spune ea. A fost un exercițiu clasic, previzibil și accesibil, care a verificat competențe bine consolidate în pregătirea pentru Evaluarea Națională. „În schimb, exercițiul 4 a reprezentat un punct sensibil al subiectului. Deși noțiunile despre cerc fac parte din programa școlară, ele apar mai rar la nivelul de dificultate specific Subiectului al III-lea. Din acest motiv, mulți elevi au fost nevoiți să își adapteze rapid strategia de rezolvare și să valorifice proprietăți pe care nu le întâlnesc atât de des în problemele complexe de examen”.Momentul decisiv pentru obținerea notei 10 a fost, fără îndoială, exercițiul 6, punctul b), crede profesoara de matematică. „Aici, nu mai era suficientă cunoașterea formulelor și a teoremelor. Cerința solicita o foarte bună stăpânire a geometriei în spațiu, capacitatea de a identifica relațiile dintre elementele figurii și, mai ales, o excelentă reprezentare mentală a configurației geometrice. Pentru mulți elevi, dificultatea nu a constat în calcule, ci în vizualizarea corectă a situației și în construirea unui raționament coerent. Este genul de exercițiu care separă lucrările foarte bune de cele excepționale și care își justifică pe deplin rolul de departajare în cadrul unui examen național.”Privit în ansamblu, subiectul a fost unul echilibrat și corect construit. Elevii bine pregătiți puteau obține fără mari emoții note foarte bune, în timp ce nota maximă va fi rezervată celor care, pe lângă cunoașterea teoriei, au demonstrat maturitate matematică, atenție la detalii și capacitatea de a aborda cu încredere problemele de geometrie avansată. CITEȘTE ȘI: Cum trebuiau rezolvate subiectele de la Evaluarea Națională, proba de Română, și unde vor pierde elevii cele mai multe puncte. Profesor: „A fost mai greu decât la simulare”Când se afișează rezultatele la Evaluarea Națională 2026Rezultatele finale vor fi publicate pe 8 iulie, după încheierea procesului de soluționare a contestațiilor. Comunicarea rezultatelor se realizează anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se Regulamentul general privind protecția datelor personale. Codurile individuale sunt distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția celor interesați linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind desfășurarea Evaluării Naționale. Numărul va fi disponibil în zilele în care au loc probele scrise, între orele 8:00 – 16:30 (luni și miercuri). Subiectele și baremul de corectare vor fi publicate în fiecare zi cu probă scrisă, la ora 15:00, pe site-ul dedicat.BINE DE ȘTIUT: Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenților învățământului gimnazial, este media generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la probele din cadrul Evaluării Naționale.Cum se depun contestațiileContestațiile se depun la centrul de examen în perioada prevăzută de calendarul oficial al Evaluării Naționale. Pentru înregistrarea unei contestații, candidatul și părintele sau reprezentantul legal (în cazul elevilor minori) completează și semnează o cerere-tip, precum și o declarație prin care iau act de faptul că nota finală poate fi modificată, atât prin creștere, cât și prin scădere.Etapele procedurii Depunerea cererii de contestație. Solicitarea se înregistrează la centrul de examen, pe baza documentelor puse la dispoziție de unitatea de învățământ. În cazul candidaților minori, documentele trebuie semnate și de părinte sau reprezentantul legal.Vizualizarea lucrării. Elevii pot solicita vizualizarea lucrării înainte de depunerea contestației sau în perioada stabilită de Ministerul Educației pentru această etapă. Vizualizarea se realizează conform procedurilor oficiale aplicate la nivel național.Reevaluarea lucrării. Lucrările pentru care se depun contestații sunt recorectate de alți doi profesori evaluatori, diferiți de cei care au acordat nota inițială.Stabilirea notei finale. Dacă diferența dintre nota inițială și nota acordată după contestație este de cel mult 1,5 puncte, nota obținută în urma recorectării devine nota finală.În situația în care diferența depășește 1,5 puncte, lucrarea este evaluată din nou de alți doi profesori. Nota rezultată în urma acestei a doua reevaluări devine nota finală.BINE DE ȘTIUT: nota stabilită după soluționarea contestației este definitivă și nu mai poate fi modificată, indiferent dacă este mai mare sau mai mică decât nota acordată inițial.Ce urmează după Evaluarea NaționalăDupă afișarea rezultatelor finale, începe etapa admiterii la liceu. Un document foarte important pentru elevi și părinți este ierarhia județeană, care va fi publicată înainte de completarea fișelor de opțiuni. Aceasta permite estimarea șanselor de admitere la diferite specializări și unități de învățământ.Cum se completează fișa de opțiuni pentru admiterea la liceuDupă publicarea rezultatelor finale și a ierarhiei județene, elevii și părinții vor completa fișele de opțiuni pentru admiterea în învățământul liceal. Procedura se desfășoară cu sprijinul diriginților, iar opțiunile pot fi introduse pe baza codurilor corespunzătoare fiecărei specializări și fiecărui liceu. Fișa conține datele de identificare ale candidatului, mediile obținute și lista opțiunilor pentru admitere. Fiecare clasă și specializare are un cod unic, care trebuie înscris în ordinea preferințelor.Opțiunile se completează în ordinea dorințelor realeSpecialiștii în educație atrag atenția că opțiunile trebuie așezate strict în funcție de preferințele elevului și nu în funcție de media estimată sau de teama că admiterea la un anumit liceu ar fi imposibilă. Prima poziție trebuie să fie ocupată de specializarea dorită cel mai mult, urmată de celelalte variante, în ordinea interesului candidatului.De ce este recomandat să fie trecute cât mai multe opțiuni? Una dintre cele mai frecvente greșeli este completarea unui număr prea mic de opțiuni. Cu cât lista este mai extinsă, cu atât scade riscul ca elevul să rămână nerepartizat în prima etapă a admiterii. Experții recomandă includerea atât a unor variante pentru care media estimată oferă șanse bune de admitere, cât și a unor opțiuni de siguranță, unde ultimele medii de admitere din anii anteriori au fost semnificativ mai mici.Cum funcționează repartizarea computerizată? Algoritmul de repartizare analizează opțiunile în ordinea în care acestea apar în fișă. Sistemul încearcă să repartizeze fiecare elev la prima opțiune pentru care media obținută îi permite admiterea și unde mai există locuri disponibile. Odată ce elevul este repartizat la una dintre opțiunile din listă, cele aflate mai jos nu mai sunt luate în calcul. Din acest motiv, ordinea opțiunilor este esențială și poate influența direct rezultatul admiterii. CITEȘTE ȘI: Cum să completezi corect lista cu opțiuni pentru liceu. Greșeli de evitatCalendarul Evaluării Naționale 2026 22 iunie 2026 – Limba și literatura română, probă scrisă24 iunie 2026 – Matematică, probă scrisă26 iunie 2026 – Limba și literatura maternă, probă scrisă1 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale până la ora 12:00; vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor între orele 14:00 și 18:002-3 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor4-7 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor8 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale