Elevii claselor a VIII-a au susținut astăzi cea de-a doua probă din cadrul examenului de Evaluare Națională, cea de Matematică. Proba a avut un grad mediu de dificultate, după cum apreciază profesorii, iar partea cea mai complicată s-a dovedit a fi cea de de geometrie. Ministerul Educației a publicat, la ora 15.00, baremul de evaluare și de notare, așa că acum elevii pot estima nota pe care o vor primi și pot decide, împreună cu profesorii și părinții, dacă vor depune sau nu contestație. Am stat de vorbă cu profesoara de matematică Alexandra Marchiș, de la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” din Baia Mare, pentru a afla cum trebuiau rezolvate subiectele și unde ar putea pierde elevii puncte. Profesoara Alexandra Marchiș consideră că subiectul a fost compus din exerciții de niveluri diferite, care să permită elevilor mai puțin orientați spre științe exacte să obțină o nota de trecere, iar celor foarte bine pregătiți să ia notă mare și să-și demonstreze cunoștințele acumulate în anii de gimnaziu.Redăm mai jos observațiile profesoarei privind modul în care trebuiau rezolvate subiectele:Subiectul I, care cuprinde 6 exerciții de algebră, a fost alcătuit din exerciții de calcul de nivel mediu. Proporția de la exercițiul 5 ar fi reprezentat eventual o încurcătură pentru elevii slab pregătiți.Subiectul II cuprinde 6 exerciții de geometrie. Exercițiul 3 este cel care i-a determinat pe unii elevi să aleagă un răspuns la întâmplare.Subiectul III cuprinde 3 exerciții de algebră și 3 exerciții de geometrie: Exercițiul 1 se rezolvă folosind sistem de 2 ecuații cu 2 necunoscute, unde marea dificultate pentru elevi este scrierea corectă a datelor problemei.Exercițiul 2 a fost alcătuit dintr-o expresie formată din 3 fracții ordinare. Elevii erau nevoiți doar să aducă la același numitor și să efectueze calculele. Subpunctul b era ușor de calculat având expresia într-o formă mai simplă.Exercițiul 3 a fost alcătuit dintr-o funcție în cadrul căreia la subpunctul a se inlocuia x cu valoare iar la b trebuiau să folosească intersecția Gf cu axele de coordonate.Exercițiul 4 a fost reprezentat de un cerc, subpunctul a era realizabil cu ajutorul teoremei de Pitagora, însă subpunctul b cred că a fost partea cea mai grea pentru multi elevi.Exercițiul 5 subpunctul a se putea rezolva lejer de toți elevii, reprezentând doar calculul unui perimetru, însă la subpunctul b se vede diferența între cei buni și cei foarte buni.Exercițiul 6 subpunctul a a necesitat calcularea unei formule, iar la subpunctul b, prin diferente de volume se putea afla distanța solicitată.Ministerul Educației a publicat la ora 15.00 baremul de evaluare și de notare. Conform acestuia, la subiectul I și subiectul II se punctează exclusiv rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie 5 puncte, fie 0 puncte. Nu se acordă punctaje intermediare. La subiectul al III-lea, în schimb, pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător. Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale, în limitele punctajului indicat în barem. CITEȘTE ȘI: Cât de grea a fost proba de matematică de la Evaluarea Națională. Profesor: „Un exercițiu va face diferența între nota 9 și nota 10”Când și cum se depun contestațiileContestațiile se depun în perioada 1-3 iulie la centrul de examen în perioada prevăzută de calendarul oficial al Evaluării Naționale. Pentru înregistrarea unei contestații, candidatul și părintele sau reprezentantul legal (în cazul elevilor minori) completează și semnează o cerere-tip, precum și o declarație prin care iau act de faptul că nota finală poate fi modificată, atât prin creștere, cât și prin scădere.Etapele procedurii Depunerea cererii de contestație. Solicitarea se înregistrează la centrul de examen, pe baza documentelor puse la dispoziție de unitatea de învățământ. În cazul candidaților minori, documentele trebuie semnate și de părinte sau reprezentantul legal.Vizualizarea lucrării. Elevii pot solicita vizualizarea lucrării înainte de depunerea contestației sau în perioada stabilită de Ministerul Educației pentru această etapă. Vizualizarea se realizează conform procedurilor oficiale aplicate la nivel național.Reevaluarea lucrării. Lucrările pentru care se depun contestații sunt recorectate de alți doi profesori evaluatori, diferiți de cei care au acordat nota inițială.Stabilirea notei finale. Dacă diferența dintre nota inițială și nota acordată după contestație este de cel mult 1,5 puncte, nota obținută în urma recorectării devine nota finală.În situația în care diferența depășește 1,5 puncte, lucrarea este evaluată din nou de alți doi profesori. Nota rezultată în urma acestei a doua reevaluări devine nota finală.Rezultatele finale vor fi publicate pe 8 iulie, după încheierea procesului de soluționare a contestațiilor. Comunicarea rezultatelor se realizează anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se Regulamentul general privind protecția datelor personale. Codurile individuale sunt distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția celor interesați linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind desfășurarea Evaluării Naționale. Numărul va fi disponibil în zilele în care au loc probele scrise, între orele 8:00 – 16:30 (luni și miercuri). Subiectele și baremul de corectare vor fi publicate în fiecare zi cu probă scrisă, la ora 15:00, pe site-ul dedicat.
Cum trebuiau rezolvate subiectele de matematică de la Evaluarea Națională, conform baremului. Profesor: „Exercițiul 3 i-a determinat pe unii elevi să aleagă un răspuns la întâmplare”
Subiectul a fost compus din exerciții de niveluri diferite, care să permită celor bine pregătiți nota maximă și celor slabi notă de trecere.











