Cea mai înaltă instanță din Statele Unite a transmis un mesaj fără echivoc Spaniei și, indirect, Bruxelles-ului: un stat nu scapă de o sentință arbitrală internațională invocând regulile interne ale Uniunii Europene. Pe 29 iunie 2026, Curtea Supremă a SUA a refuzat să rejudece cazul Spania v. Blasket Renewable Investments, lăsând în picioare obligația Madridului de a plăti investitorii pe care i-a păgubit. Decizia este definitivă.
Despre ce este vorba, pe scurt
Acum câțiva ani, Spania a tăiat brusc subvențiile promise investitorilor (similar cu cazul Micula) și aceștia au cerut despăgubiri și au câștigat la arbitraj ICSID, în temeiul unui tratat internațional la care Spania aderase de bunăvoie. Când Madridul a refuzat să plătească, investitorii au mers în fața instanțelor americane ca să recupereze banii.
Spania a încercat o portiță: a susținut că, potrivit dreptului UE, ea nu ar fi avut voie să accepte acest tip de arbitraj, așa că sentințele ar fi nule. Argumentul a fost sprijinit de Comisia Europeană, care a susținut în mod oficial și activ poziția Spaniei.
Rezultatul? Argumentul a fost respins de însăși Curtea Supremă a SUA, care a închis subiectul. Punctul central al poziției este unul de principiu. Invocându-se articolele 27 și 46(1) din Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor, s-a arătat că un stat membru al Uniunii Europene nu poate invoca propriul drept intern — inclusiv dreptul UE — pentru a se sustrage obligațiilor asumate printr-un tratat internațional.
