Cele două masacre au avut loc în timpul retragerii armatei române din Basarabia – cel de la Galați – și nordul Bucovinei – cel de la Dorohoi, în urma ultimatumului sovietic, la rândul său un efect al Pactului Ribbentrop – Molotov, dintre Germania nazistă și URSS, semnat la Moscova pe 23 august 1939. Istoricul Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) și membru în colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a explicat într-un interviu cum s-au petrecut cele două masacre. Mai întâi, cel de la Galați.
- articolul continuă mai jos -
Adrian Cioflâncă: Autoritățile locale militare decid că prioritate refugiații care veneau din Basarabia, iar cei care urmau să ajungă în Basarabia sunt opriți, pe termen nelimitat și sunt închiși într-un lagăr încropit din preajma gării Galați.
Acolo se adună în jur de 2000 de persoane care sunt închise fără alimente, sub cerul liber, care nu primesc apă, nu primesc mâncare și, mai mult, sunt percheziționate de agenți vamali, militari și polițiști pentru a li se lua bunurile găsite asupra lor.
Sunt invocate vreo două ordine ministerile și niște regulamente, iar acest control duce practic la jefuirea populației închise în lagăr. Vorbim de evrei, de români basarabeni, de ruși și de ucraineni.
