În România, nivelul de trai nu se vede doar în salarii, ci și în cât de mult din consum este susținut de credit, rate și alte forme de datorie. Întrebarea incomodă nu este dacă oamenii cheltuiesc mai mult, ci cât din această cheltuială este plătită, de fapt, mai târziu.
La suprafață, lucrurile pot părea simple: veniturile cresc, chiar dacă mai lent, magazinele sunt pline, iar concediul pe insulele grecești e un „must”.
Dar această imagine spune doar jumătate din poveste. Cealaltă jumătate este dată de credite de consum, carduri, descoperit de cont, refinanțări și împrumuturi care împing costul prezentului în lunile următoare. Într-o economie cu inflație, dobânzi ridicate și presiune pe bugetele familiilor, consumul pe datorie poate deveni o formă de protejare a aparențelor.
Valoarea creditelor de consum efectiv noi a continuat să crească anul trecut, dar ritmul de creştere anual a încetinit la 11%, după un salt de aproape 70% în anul 2024 faţă de 2023 . În ultimii 5 ani, numărul creditelor de consum efectiv noi, fără refinanţări şi rescadenţări, a ajuns să fie mai mult decât dublu comparativ cu nivelul de la finalul anului 2020, ajungând până la 880.556, iar valoarea acestor împrumuturi este triplă faţă de 2020, urcând anul trecut până la 46 mld. lei
