În statistici, România începe să arate mai bine: inflația coboară, deficitul bugetar se reduce, BNR vorbește despre o posibilă revenire a economiei. Dacă privești doar indicatorii, pare că ce e mai greu a trecut. Și totuși, pentru mulți oameni, senzația este exact opusă.
La supermarket, bonul rămâne mare. La bancă, ratele sunt încă ridicate. O vacanță îți golește cardurile cu o viteză mai mare decât acum 4-5 ani. Chiria sau prețul unei locuințe au rămas sus. Mulți români aud cum economia le spune că lucrurile merg mai bine, în timp ce portofelul le spune o cu totul altă poveste.
Paradoxul apare dintr-o confuzie foarte răspândită: atunci când inflația scade, nu înseamnă că prețurile scad. Dacă anul trecut un produs s-a scumpit cu 15%, iar anul acesta se scumpește cu „doar” 5%, inflația a scăzut. Dar produsul se scumpește în continuare.
E o diferență tehnică, dar cu efecte foarte concrete asupra nivelului de trai.
În ultimii ani, România a trecut prin unul dintre cele mai puternice șocuri de prețuri din ultimele decenii. Alimentele, energia, serviciile, locuințele și creditele au devenit mai scumpe într-un ritm pe care salariile nu au reușit să îl urmeze. Chiar dacă inflația începe acum să se tempereze, urmele acestui șoc rămân în economie.
