Autorităţile desfăşoară o anchetă după ce schitul rupestru Fundătura, parte din ansamblul Nucu-Ruginoasa-Aluniş aflat în Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului, a făcut obiectul unei intervenţii moderne, fără un aviz prealabil, constructorul, un preot-călugăr, motivând că lucrarea controversată a fost executată pentru a proteja obiectivul de intemperii şi pentru a-l aduce la starea iniţială din urmă cu sute de ani, transmite Agerpres.
- articolul continuă mai jos -
În stâncă, pustnicii au amenajat în urmă cu sute de ani un loc de rugăciune, folosit timp de peste două secole. Obiectivul este des vizitat de către turişti, iar ghizii au descoperit de curând o transformare la care nu se aşteptau. Un acoperiş modern, din lemn a fost montat direct pe monument.
„Acolo, la baza muntelui, sunt mai multe schituri rupestre în ansamblul Nucu-Ruginoasa-Aluniş. Acest ansamblu include trei sferturi dintre schiturile rupestre din România, iar câteva dintre ele, cum au fost Agatoanele sau Fundătura, despre care vorbim noi acum, au avut o importanţă mai mare. Fundătura este cel mai important, deoarece toţi cei care au lăsat urme ale trecerilor lor pe acolo şi nume date schiturilor, adică Iosif, Dionisie Torcătorul, veneau aici la liturghie, la praznicele împărăteşti sau la alte slujbe foarte importante. În pofida faptului că acel schit rupestru a avut un astfel de acoperiş în vremuri îndepărtate, acolo activitatea monahală s-a terminat de aproximativ 140 de ani. Practic, fiind cel mai de jos dintre schiturile rupestre, ca altitudine, au avut şi cea mai lungă viaţă. A fost ‘ultimul bastion’ al călugărilor sau călugăriţelor din zonă. Când acolo era un mic schit, bisericuţa aceea avea un acoperiş din lemn, dar în niciun caz în felul în care arată el acum. Asta nu înseamnă că trebuie să ne apucăm să le reconstruim acum, şi mai ales după bunul plac, de aceea eu consider că e mai bine să fie lăsat aşa, în pofida faptului că, poate, preotul respectiv care a făcut acoperişul, la Fundătura, e bine intenţionat. El se gândeşte că prin gaura aceea din tavan intră apă şi locul se poate deteriora mai tare”, a declarat, pentru AGERPRES, ghidul turistic Emanuel Vârgolici.
