ING a anunțat recent că a ajuns la două milioane de clienți activi în România. Eu sunt unul dintre ei și am încercat să înțeleg cum am trecut de la teama că banca îmi complică viața la insistența ca salariul meu să rămână la ING, indiferent unde lucrez. E o poveste despre transformarea bankingului din ultimii 14 ani, de la drumuri la ghișeu și bani ținuți în portofel la o aplicație pe care 1,5 milioane de oameni o deschid zilnic.
În 2012 lucram la un job unde puteam să aleg dacă primesc salariul pe card sau direct în mână. Eu îl luam cash, dar nu pentru că aș fi avut vreun sistem financiar sofisticat, cu plicuri, bugete și economii împărțite pe obiective, ci eram pur și simplu paranoic în legătură cu băncile și mi se părea mai sigur să-mi văd toți banii în față.Șefa mea de atunci, care mi-a fost și mentor, a decis la un moment dat că nu mai poate asista pasiv la relația mea medievală cu banii. M-a luat aproape literalmente de mână, m-a dus la ING și m-a ajutat să-mi deschid primul cont bancar pe care aveam să-l folosesc cu adevărat.Au trecut 14 ani de atunci, iar relația mea cu banca s-a schimbat suficient de mult încât, la joburile următoare, eu am fost cel care a insistat ca salariul să-mi intre în continuare la ING. Mi-am păstrat pentru că ING Home’Bank mi-a simplificat pe bune viața. Astăzi îmi plătesc întreținerea din aplicație, îmi țin economiile într-un cont separat, fac plăți cu telefonul și o folosesc inclusiv în city break-uri, unde mă interesează să am un curs valutar decent și să nu-mi petrec vacanța calculând comisioane.Povestea mea este una din două milioane de relații, pentru că ING a anunţat recent că a ajuns la două milioane de clienţi activi în România. Cuvântul important nu este însă milioane, ci active. Adică două milioane de persoane și companii îi folosesc serviciile constant. În cazul persoanelor fizice, 95% dintre clienți sunt utilizatori activi. În ING Business Banking, procentul ajunge la 98%.
