Unul dintre exemplele vii de implicare comunitară este Virgil Marcu, un localnic care şi-a învins reţinerile de la început pentru a da viaţă unui grup dinamic de percuţionişti amatori, format din peste 35 de adulţi şi copii.
„Povestea a început cu toboşarul, bineînţeles şi cu soţia mea. Fireşte, eu nu eram de acord, era clar, îmi era şi ruşine să ies. Dar văzând paradele mari în Spania mi-a venit o idee, zic eu: nu mai mergeţi cu fără tobe, fără îmbrăcăminte adecvată. Hai să facem cumva să începem cu nişte tobe. Până la urmă am luat o mică tamburină, după care am luat a doua tamburină, după care au pornit cu o tobă un pic mai mare şi mai mare şi mai mare. Şi, uite, am ajuns un grup de toboşari, un grup mare de peste 35 de persoane care participă la paradă, adică un fel de voluntariat. Sâmbăta, când fiecare are liber, ne adunăm”, a declarat Virgil Marcu pentru AGERPRES.
Astăzi, el a devenit sufletul acestui ansamblu de voluntari, activând alături de soţia sa, Mariana Păţan, ghid turistic de profesie.
Grupul îşi propune strict animarea cetăţii şi nu neapărat o reconstrucţie istorică riguroasă, care ar presupune costuri logistice uriaşe.
„Dacă am dori să facem reconstrucţie istorică, ne trebuie multe zeci de mii de euro pentru nişte costume speciale, zale şi aşa mai departe. Deci n-ai cum să faci istorie şi chiar dacă vrei să faci e destul de complicat, fiindcă cetatea este construită din 1298 şi n-ai cum să faci atâta istorie (…). E interesant că turiştii vin după noi, ne filmează, le place, adică cumva animăm cetatea, se întâmplă ceva. În fiecare sâmbătă se întâmplă lucrul ăsta. Ne dorim ca anul viitor să fim şi mai mulţi. Locuitorii din tot oraşul ar fi bine să vină voluntari, să dăm viaţă la oraşul ăsta, să fim mai uniţi, să iubim oraşul fiindcă este unic, este în patrimoniul mondial UNESCO. Merită să îl promovăm împreună!”, a subliniat Virgil Marcu.
