Pentru 4.558 dintre cei 15.422 de candidați din București, media de la Evaluarea Națională 2026 a fost cu cel puțin două puncte mai mică decât media V–VIII. În sute de cazuri, distanța dintre catalog și examen a ajuns la patru sau chiar cinci puncte. Lucrurile stau la fel și în instituțiile de învățământ din țară. O analiză realizată pe discipline de directorul unei școli din Balș, județul Olt, arată că cele mai mari discrepanțe apar la rezultatele de la Limba și literatura română. Cum se explică ruptura dintre mediile din catalog și cele de la examen?După patru ani de gimnaziu, un copil de la Școala Gimnazială nr. 54 din București a absolvit cu media generală 9,50. La Evaluarea Națională 2026 a obținut media 1,75. A fost notat cu 1,50 la Limba și literatura română și cu 2 la Matematică. Diferența dintre media celor patru ani de gimnaziu și rezultatul examenului este de 7,75 puncte. Este cel mai mare decalaj identificat în rezultatele candidaților din București publicate de Ministerul Educației.Pe galben, prima notă (1,50) este cea obținută la Limba și literatura română la Evaluarea Națională, apoi nota de la Matematică (2,00) din același examen. Urmează media examenului de Evaluare Națională (1,75) și media obținută în clasele V-VIII (9,50). FOTO: captură ecran admitereliceu.roCazul nu este singular. Un alt candidat a absolvit Școala Gimnazială nr. 197 cu media 9,00 și a obținut 2,02 la Evaluarea Națională, o diferență de 6,98 puncte. Un elev de la Școala Gimnazială „General Eremia Grigorescu” a avut media V–VIII 9,50 și media 4,25 la examen, un decalaj de 5,25 puncte. În total, 81 de candidați bucureșteni au avut la examen o medie cu cel puțin cinci puncte mai mică decât media V–VIII.Peste 500 de elevi cu medii de minimum 8 nu au obținut media 5Dintre candidații bucureșteni, 557 au absolvit clasele V–VIII cu medii de cel puțin 8, dar nu au obținut media 5 la Evaluarea Națională. În 54 de cazuri, media celor patru ani de gimnaziu fusese cel puțin 9. Pentru 498 de candidați, diferența dintre media V–VIII și media examenului a fost de cel puțin patru puncte, iar pentru 81 a ajuns la minimum cinci puncte. Nu mai vorbim doar despre un 8 devenit 6 într-o zi cu emoții, ci despre medii școlare bune sau foarte bune urmate de rezultate care indică dificultăți majore la română și matematică. CITEȘTE ȘI: „Când pe nimic învățat la fizică dai 10 ca să nu strici media…” Gabi Bartic, despre compromisul care a schimbat școala româneascăCe comparăm, de faptMedia V–VIII și Evaluarea Națională nu măsoară exact același lucru. Media de absolvire cuprinde toate disciplinele studiate în patru ani, în timp ce examenul național verifică, prin două lucrări susținute în câteva ore, competențele la limba română și matematică. Datele publice nu includ mediile din gimnaziu separat pentru cele două discipline. Prin urmare, nu putem compara direct notele acordate de profesorii de română și matematică cu rezultatele probelor și nici nu putem afirma că fiecare diferență provine din note mărite intenționat. Dar frecvența și dimensiunea decalajelor ridică întrebarea cât de bine îi ajută media generală pe copii și părinți să observe din timp dificultățile la disciplinele de examen.Ce a arătat comparația pe discipline într-o școală din Balș, OltO analiză realizată la Liceul Teoretic „Petre Pandrea” din Balș permite o comparație mai precisă decât cea disponibilă în datele publice. Marian Anghel, directorul liceului și profesor de fizică, a analizat rezultatele tuturor celor 52 de absolvenți ai claselor a VIII-a din promoția 2025–2026. Toți au participat la Evaluarea Națională. Pentru fiecare elev, directorul a comparat media anuală din clasa a VIII-a la Limba română și Matematică cu nota obținută la aceeași disciplină la Evaluarea Națională. A urmărit și rezultatele simulărilor interne din decembrie 2025 și martie 2026, precum și frecvența elevilor.La Limba română, nota din catalog a fost, în medie, cu 0,97 puncte mai mare decât rezultatul de la examen. Diferența a variat însă considerabil între cele două clase: 1,58 puncte la clasa a VIII-a A și numai 0,35 puncte la clasa a VIII-a B. Nouă dintre cei 26 de elevi ai clasei A au avut decalaje de cel puțin două puncte. La Matematică, diferența medie a fost de numai 0,22 puncte, ceea ce directorul consideră „o calibrare bună a notării interne”, cu câteva excepții individuale.Când a comparat media generală de la sfârșitul gimnaziului cu media Evaluării Naționale, Marian Anghel a observat că elevii cu medii mai mari în catalog au avut, în general, și rezultate mai bune la examen. Nivelurile celor două evaluări au fost însă diferite: toate mediile generale ale celor 52 de elevi se situau între 8,50 și 10, în timp ce mediile de la Evaluarea Națională au variat între 3,40 și 9,62.Cinci elevi au încheiat gimnaziul cu medii generale de cel puțin 9,40, dar nu au obținut media 7 la Evaluarea Națională. Cel mai mare decalaj individual din școală a fost de aproximativ trei puncte. Analiza documentează existența decalajelor și la nivelul aceleiași discipline, dar nu reproduce cazurile extreme identificate în București.Diferența nu înseamnă automat că elevul nu știeMarian Anghel spune că prima explicație este felul diferit în care sunt construite evaluările și acordate notele. „Notare internă generoasă față de baremul național – mai ales la Română, unde am găsit asimetria dintre clase; e un fenomen de calibrare a evaluării curente, nu neapărat de cunoștințe absente”, explică directorul.Cu alte cuvinte, o notă mai mare în catalog nu înseamnă neapărat că profesorul a acordat puncte pentru un răspuns greșit sau că elevul nu știa nimic. Poate însemna că testele de la clasă au fost mai ușoare, au verificat alte tipuri de cerințe sau au fost corectate după repere mai puțin exigente decât baremul Evaluării Naționale. În aceste condiții, elevul poate fi apreciat corect în raport cu cerințele primite la clasă, dar nota lui să nu indice exact cum va performa în fața unui subiect național.La aceasta se adaugă condițiile diferite de examen. Evaluările curente sunt numeroase și se desfășoară pe parcursul anului, în timp ce nota EN este obținută într-o singură lucrare, cu un format fix, timp limitat și o miză mare. Presiunea și emoțiile pot face ca un elev care lucrează constant bine la clasă să obțină un rezultat mai slab la examen.Directorul a identificat și o legătură cu frecvența școlară. În generația analizată, elevii cu multe absențe nemotivate au avut la Evaluarea Națională o medie cu peste un punct mai mică decât ceilalți. Datele nu demonstrează că absențele au fost singura cauză, dar arată că pierderile acumulate prin participarea redusă la cursuri nu au fost reflectate întotdeauna la timp de notele din catalog.Ce schimbă școala după această analizăRezultatele analizei urmează să fie prezentate în Consiliul profesoral după 1 septembrie, spune directorul Marian Anghel, iar măsurile propuse vor fi supuse aprobării Consiliului de administrație. Potrivit acestuia, școala intenționează să introducă, începând din clasa a VII-a, evaluări comune la Limba română, cu subiect unic, barem apropiat de cel al Evaluării Naționale și corectare încrucișată între cele două clase. Conducerea propune și realizarea, în fiecare semestru, a unui raport de concordanță între notele din catalog și rezultatele de la simulări pentru fiecare elev. Cazurile în care apar diferențe mari ar urma să fie discutate în consiliul clasei, astfel încât dificultățile să fie identificate și explicate înaintea examenului.De ce sistemul a dat o miză atât de mare mediilorGabi Bartic, expertă în evaluare educațională și CEO al platformei de testare standardizată Brio, spune că decalajele trebuie privite și în contextul mizelor pe care sistemul le-a legat, de-a lungul timpului, de media generală. „Inflația notelor în gimnaziu a început când media din gimnaziu a căpătat miză la admiterea în liceu. A crescut apoi odată cu bursele, pentru care media generală a devenit, în diferite perioade, un criteriu decisiv”, explică Gabi Bartic. Ani la rând, media V–VIII a influențat direct admiterea. A reprezentat 50% din media de admitere în 2011, apoi 25% și, ulterior, 20%, până în 2022. Din 2023 nu mai intră în calculul mediei de admitere, dar continuă să fie folosită la departajarea candidaților cu medii egale la Evaluarea Națională. Și bursele de merit au transformat media generală într-o miză financiară. Pragul a fost mult timp 8,50, apoi a urcat la 9,50. În anul școlar 2025-2026, bursa se acordă elevilor aflați între primii 15% ai clasei, dacă au media de minimum 9.Presiunea pentru medii mari nu este legată numai de școlile rurale. Datele din București arată decalaje ample între media generală și examen, iar analiza pe discipline realizată în Balș documentează diferențe de calibrare chiar între două clase ale aceleiași școli. Problema comparabilității notelor nu se oprește, așadar, la granița dintre sat și oraș. CITEȘTE ȘI: Se schimbă modul în care profesorii vor stabili notele elevilor: un 10 se va da la fel indiferent de școală și oraș. Ministerul a pus în consultare standardele de evaluareCe ar putea schimba standardele naționale de evaluareDatele nu demonstrează că fiecare diferență provine din note nemeritate și nici că Evaluarea Națională descrie perfect nivelul unui copil. Arată însă că, pentru mii de elevi, catalogul și examenul au oferit imagini foarte diferite.Standardele naționale de evaluare, puse acum în consultare publică de Ministerul Educației, încearcă să reducă tocmai această distanță. Pentru fiecare disciplină și clasă, ele descriu ce trebuie să știe și să poată face elevul la diferite niveluri de performanță și oferă profesorilor exemple de exerciții și răspunsuri. Standardele ar urma să fie folosite atât în evaluarea curentă de la clasă, cât și în construirea viitoarelor evaluări naționale. Cu alte cuvinte, profesorul nu va trebui să se bazeze numai pe propriile repere atunci când construiește un test și acordă o notă. „Nota umflată nu e un cadou. E un mesaj: nu are sens să forțăm pentru mai mult. Nu trebuie să crești. Ești destul – și „destul” e puțin. Rezultatul e acum în statistici: 85% dintre copiii de gimnaziu au medii peste 8,50. Nu pentru că avem o generație excepțională. Ci pentru că am decis, colectiv, că e mai ușor să ridicăm nota decât să ridicăm copilul”, scria Gabi Bartic într-un articol publicat de Totul Despre Mame. Miza standardelor nu este ca profesorii să dea note mai mici, ci ca nota să redevină un semnal onest: să arate ce știe copilul și unde are nevoie de ajutor, înainte ca diferența să fie descoperită la examen.Schimbarea nu înseamnă că toți elevii vor primi aceleași teste și nici că notele din catalog vor deveni identice cu rezultatele de la Evaluarea Națională. Ar putea însă face nota mai ușor de explicat și de comparat: copilul și părintele ar trebui să știe ce competențe stăpânește, unde are dificultăți și ce mai trebuie recuperat înaintea examenului.Deocamdată, standardele sunt doar în etapa consultării publice. Urmează să fie pilotate în școli, iar Ministerul nu a anunțat încă din ce an vor deveni obligatorii. Efectul lor va depinde de pregătirea profesorilor, de felul în care vor fi construite testele și de verificarea aplicării criteriilor comune.