Aflăm din recentul sondaj al ARP că George Simion şi partidul lui s-au stabilizat la un nivel îngrijorător şi au tracţiune la o treime din popor; în alte tabere politice există fluctuaţii şi frământări. Măcar e bine că, după vreo două luni de secetă de date şi criză politică, avem în fine la ce ne uita. Ce rămâne însă neexplicat de industria sondoare din România e mecanismul cauzal – adică de ce au oamenii opţiunile pe care le au, ce anume îi motivează şi le modelează comportamentul electoral. În piaţa de consultanţă onestă sunt bani puţini, universităţile nu fac cercetare aplicativă deoarece e sub demnitatea lor, iar astfel de studii sunt scumpe şi pretenţioase.
- articolul continuă mai jos -
O tentativă a apărut însă de curând pe piaţă: volumul „Suveranismul în România”, scris de trei cercetători de la ICCV. Fiind singura carte pe subiect, e de departe cea mai bună (!); autorii sunt invitaţi în emisiuni şi podcasturi. E nevoie mare de atare demersuri serioase, cu analiză socială şi anchete de profunzime, inclusiv cu instrumentele antropologiei. Mă întreb însă dacă cei care comentează au trecut dincolo de titlul cărţii, fiindcă pe mine lectura m-a lăsat în final cu întrebarea din titlu tot fără răspuns.
