Unele povești nu pot fi spuse decât după ce trece suficient timp. Nu pentru că ar fi fost uitate, ci pentru că abia atunci putem găsi curajul să le privim dincolo de emoția momentului. Așa s-a născut și Y, debutul în lungmetraj al regizorilor Maria Popistașu și Alexandru Baciu, un film care pornește de la istoria adopțiilor internaționale din România anilor ’90 pentru a vorbi, în fond, despre familie, conștiință și responsabilitate.
Y este rezultatul unui proces creativ care a început în urmă cu aproape cinci ani. Primul an a fost dedicat exclusiv documentării și conturării poveștii, urmat de dezvoltarea scenariului și de un lung parcurs de finanțare, care a traversat inclusiv perioada pandemiei.
Pentru Maria Popistașu și Alexandru Baciu, alegerea acestui subiect nu a fost întâmplătoare. Filmul pornește de la o realitate istorică bine cunoscută, însă își propune să exploreze mai ales consecințele morale și umane ale acesteia, punând în centrul poveștii întrebări despre familie, identitate și responsabilitate.
„Adopțiile de după Revoluție sunt doar o piesă dintr-un mecanism complex care te obligă să înțelegi politicile ceaușiste ale natalității, abandonul generat de falimentul economic și moral al societății și legătura subtilă dintre aceste realități. E un subiect complicat, cum complicată este și istoria raportării noastre la el”, explică Maria Popistașu și Alexandru Baciu.
