După două decenii în care România a investit în rețele de apă, energie și infrastructură urbană, provocarea următoarei etape pare să fie una diferită: cum transformăm aceste investiții în sisteme mai eficiente, mai reziliente și mai puțin dependente de resurse externe. În Europa, tot mai multe orașe încep să trateze apa, energia și digitalizarea ca părți ale aceluiași ecosistem, iar infrastructura de apă este privită tot mai des nu doar ca un consumator, ci și ca un producător de energie. Într-un interviu acordat G4Media, Irina Munteanu, Deputy CEO Veolia România, explică de ce autonomia energetică locală devine o temă de competitivitate economică, ce resurse ignoră încă orașele și de ce performanța unei infrastructuri nu se măsoară doar în investiții.
România și Uniunea Europeană au investit masiv în infrastructura de apă și energie în ultimele două decenii. De ce spuneți că următoarea etapă nu mai este doar despre investiții?
Investițiile rămân fundamentale. Fără ele nu putem vorbi despre infrastructură modernă, servicii de calitate sau adaptare la schimbările climatice. Însă cred că în Europa asistăm la o schimbare de paradigmă. Dacă în ultimii 20 de ani accentul a fost pus pe recuperarea decalajelor de infrastructură, în următorii ani accentul se mută pe eficiență, reziliență și autonomie energetică. Vedem acest lucru în politicile europene, în noile directive privind eficiența energetică și în modul în care sunt gândite investițiile publice.
