Temperaturile ridicate reduc productivitatea muncii și a capitalului, afectează producția agricolă, deteriorează starea de sănătate a populației și capitalul uman (abandon școlar, performanțe de învățare mai slabe), și pot genera instabilitate socială și migrație, arată Raportul Anual al BNR publicat vineri.
Metodologia folosită de bancherii centrali se bazează pe ecuații complicate, variabile de control (ocupare, NEET, acces la medici, precipitații) și variabila de interes – modificarea temperaturii. Sunt testate două eșantioane: 27 de țări europene și 11 țări din ECE, inclusiv România.
Calculele BNR arată că o creștere cu 1⁰ C a dinamicii temperaturii față de anul precedent este asociată cu o reducere a ritmului anual de creștere a PIB pe locuitor de aproximativ 0,4 puncte procentuale.
De asemenea, și un nivel mai ridicat al temperaturii este corelat cu o creștere economică mai slabă: o temperatură medie mai mare cu 1⁰ C este asociată cu o reducere a dinamicii PIB pe locuitor cu circa 0,6 puncte procentuale.
În timp ce variația numărului de zile de căldură extremă are un efect limitat asupra dinamicii PIB pe locuitor (-0,02 puncte procentuale pentru fiecare zi suplimentară), perioadele prelungite de căldură – de peste o lună – sunt asociate cu o încetinire mai vizibilă a creșterii economice, de aproximativ 0,5 puncte procentuale.
