Analiză El Pais via Rador: Invadarea Ucrainei și strategia paralelă de amenințare a altor teritorii din sfera sa tradițională de influență – întreruperea aprovizionării cu gaze dacă candidatul preferat al Moscovei nu este la putere – au alimentat resentimentele față de Rusia în țările care au fost aliați istorici. Cel mai recent exemplu este Armenia, o fostă republică sovietică, unde candidatul pro-european tocmai a câștigat alegerile, învingându-l pe cel pro-rus. Iar Putin, prins în războiul care îi va defini moștenirea, privește cum Statele Unite și China îi exploatează slăbiciunea.
- articolul continuă mai jos -
Donald Trump răpește (pe Nicolás Maduro din Venezuela) sau ucide (pe liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei) lideri susținuți de Kremlin; iar liderul chinez Xi Jinping obține noi concesii în fiecare zi în schimbul sprijinirii economiei bolnave a Rusiei. Astăzi este vorba de petrol și gaze ieftine, mâine ar putea fi vorba de exploatarea arctică sau Rusia să fie obligată să-şi abandoneze foștii parteneri pentru a mulţumi Beijingul.
Rusia suferă eșec după eşec în politica sa externă. Prim-ministrul armean, Nikol Paşinian, a obținut o victorie clară în alegerile din 7 iunie, confirmând deschiderea țării către Statele Unite și Europa. Armenia servește drept poartă de acces a Rusiei către Caucazul de Sud. În cadrul Uniunii Europene, Kremlinul și-a pierdut aliatul de lungă durată, Viktor Orbán, al Ungariei, în aprilie, rămânând astfel fără un atu cheie pentru divizarea blocului și implicarea acestuia în ajutorul acordat Ucrainei. Iar în Moldova, pe care Putin o consideră o parte din curtea sa din spate, populația a acordat un sprijin răsunător partidului pro-european împotriva amenințărilor rusești în alegerile din septembrie 2025. Mai mult, în România, pro-europeanul Nicuşor Dan l-a învins pe pro-rusul George Simion în mai 2025, în alegeri care au trebuit repetate din cauza acuzațiilor de presupusă fraudă electorală și interferență a Kremlinului.
