Între o dronă rusească scăpată de sub control din cauza războiului electronic și una direcționată deliberat nu există nicio diferență reală când vine vorba de apărarea spațiului aerian, iar pentru România și NATO “pragul de amenințare este deja depășit,” afirmă Federico Borsari, expert în cadrul Centrului pentru Analiza Politicii Europene (CEPA) de la Washington. Într-o declarație pentru G4Media privind incidentele recente, acesta explică faptul că bruiajul și inducerea în eroare (spoofing-ul) operate de forțele ucrainene pot devia dronele de atac rusești cu câțiva kilometri de la traiectorie, trimițându-le în derivă peste graniță. Chiar dacă o provocare intenționată a Moscovei pentru a testa reacția NATO rămâne mai puțin probabilă, Borsari subliniază că potențialul de distrugere este identic, ceea ce justifică pe deplin ridicarea de la sol a avioanelor de vânătoare și alertarea maximă a apărării aeriene române.
- articolul continuă mai jos -
Contextul
O dronă de atac de proveniență rusească s-a prăbușit și a explodat pe un bloc de locuințe din municipiul Galați în noaptea de joi spre vineri. Incidentul a provocat rănirea a două persoane, a cauzat pagube materiale însemnate și a declanșat o reacție politică și militară imediată la București și Kiev, repunând în discuție vulnerabilitatea spațiului aerian de la granița estică a NATO.
