„ONG-iștii sunt niște hoți care ar trebui duși la pușcărie!”. Este doar un comentariu plin de ură citit în ultima perioadă, printre sute de alte comentarii în acest stil. Un comentariu care rezumă esența proiectului AUR privind transparența veniturilor ONG-urilor: scopul nu este acela de a afla vreun adevăr ascuns, ci exacerbarea unui val de ură pe care să se urce George Simion.
Transparența veniturilor și cheltuielilor, în special când este vorba de bani publici, nu este subiect de negociere. Este necesară, obligatorie 100% și ar trebui să știm ce s-a întâmplat cu fiecare leu public. România are multe legi care obligă instituțiile statului, actorii politici să dea dovadă de transparență. Există instituții, legi după care și organizațiile nonguvernamentale sunt verificate.
Sunt respectate aceste legi în totalitate? Nu. De cine nu sunt respectate, în principal? De partide și politicieni, de instituțiile statului.
În loc ca frustrarea să fie direcționată de ce nu se aplică aceste legi, peste noapte, miezul problemei au devenit ong-urile. Nu partidele, nu politicienii, ci societatea civilă trebuie trasă pe roată.
Cine se opune are ceva de ascuns, citesc pe diferite conturi. Nu contează vreun argument, știu una și bună: ori este ca ei, ori meriți să dispari. Comentezi, înseamnă că ai finanțare dubioasă? Înseamnă că primește fonduri secrete și vrei răul țării. Bani de la Soros, clar, e unul dintre comentariile care vine imediat! Ești trecut imediat la indexul dușmanilor poporului. Ura viscerală domină, rațiunea și dialogul nu încap în subiect.
