Fiecare dintre noi a întâlnit pe rețelele de socializare fotografii, videoclipuri sau texte, uneori emoționante sau amuzante, fără să fie avertizat în niciun fel că acestea au fost generate cu inteligența artificială. De ce există astfel de practici înșelătoare în online, cine este de vină și cum ne putem proteja de acestea? HotNews încearcă să răspundă la aceste întrebări cu ajutorul unor specialiști în domeniul digital și în legislația europeană din domeniu.
Realitatea e că devine din ce în ce mai greu de făcut diferența între imaginile, textele sau videoclipurile autentice și cele generate cu inteligența artificială.
Există, totuși, niște indicii după care ne putem uita, dar trebuie să fim conștienți că sunt adesea subtile și cer o privire atentă.
„Cei care generează conținut cu inteligența artificială au obligația să-l marcheze”, explică Mădălina Botan, care este vicepreședinte în grupul care lucrează la codul de bune practici pentru transparența conținutului produs cu AI din cadrul Comisiei Europene.
Totuși, legislația europeană are limite. Una ar fi că platformele sociale, precum Facebook sau TikTok, au obligația de a marca conținutul generat cu AI doar când acesta prezintă „riscuri sistemice”, precum alegeri, dezinformare sau teme de larg interes public. Alte limite sunt legate de distincția făcută de lege între postările făcute „în scop comercial” și cele ale utilizatorilor obișnuiți. Cei din urmă nu sunt obligați să-și marcheze conținutul făcut cu Inteligența Artificială.
