După alegerile prezidențiale din mai 2025, coaliția politică ce și-a asumat guvernarea a lansat un program economic, care a produs următoarele rezultate: deficitul bugetar s-a redus cu 1,4 puncte procentuale față de 2024; pe primele cinci luni din 2026, deficitul este de aproape două ori mai mic decât deficitul pe aceeași perioadă din 2025. Din păcate această scădere a fost obținută mai ales prin creșteri de taxe și impozite (TVA și accize majorate, impozitare mai mare pe dividende și proprietăți, taxă suplimentară pe mașinile poluante, contribuții de sănătate extinse la pensiile mari) și nu, în primul rând, din reforme structurale de reducere a cheltuielilor. Deficitele de colectare la TVA și impozitul pe profit (30 la sută și respectiv peste 20 la sută) continuă să fie printre cele mai mari din UE.
- articolul continuă mai jos -
Dintre reformele preconizate au fost realizate cea a pensiilor speciale ale magistraților, cea a administrației publice centrale și locale, a fost adoptată legea integrității. În total au fost atrase, conform declarațiilor premierului, puțin peste 90 la sută din totalul fondurile europene nerambursabile și peste 95 la sută din împrumuturile disponibile prin PNRR (cifre preliminare). Între reformele nerealizate sau nefinalizate se află cea salarizării unitare în sectorul public, deoarece fosta coaliție PSD-PNL- USR-UDMR nu a reușit să ajungă la un acord politic până la termenul-limită. Reforma companiilor de stat (pierderi acumulate de 14 miliarde de lei) abia dacă a început. Au rămas neîndeplinite și câteva jaloane legate de legislația hidrogenului și dezafectarea unor centrale pe lignit, guvernul prelungind funcționarea unora dintre ele din motive de securitate energetică.
