Proiectul Autorității Electorale Permanente privind Legea Partidelor Politice propune un mecanism de înființare și dizolvare a partidelor care “riscă să slăbească garanțiile constituționale și democratice (…) prin centralizarea acestor decizii la o autoritate cu numire politică, prin praguri de constituire nejustificate și prin motive de dizolvare formulate imprecis”, arate o analiză Expert Forum.

- articolul continuă mai jos -

Potrivit Expert Forum, deși proiectul introduce unele “prevederi utile”, precum reguli mai clare privind patrimoniul (art. 35), drepturile membrilor (art. 30), denumirea partidelor (art. 5), transparența și integritatea (art. 19, 21), mecanisme interne de arbitraj, protecția datelor și digitalizarea managementului partidelor (art. 55), există “o serie de modificări problematice la etapele-cheie ale înființării și dizolvării partidelor, cu impact direct asupra pluralismului politic și democrației locale”.

Principalele critici formulate de Expert Forum:

Cea mai importantă schimbare structurală este mutarea competenței de înregistrare și dizolvare a partidelor de la Tribunalul București la AEP. Ca principiu general, EFOR se pronunță împotriva transferării procedurii de înregistrare și dizolvare a unui partid de la instanță la AEP. Dreptul de asociere politică (este unul dintre drepturile fundamentale cu cea mai mare relevanță pentru pluralismul democratic. Standardele europene (Comisia de la Veneția, jurisprudența CEDO) cer garanții judiciare solide și un organ independent și imparțial atât pentru înregistrare, cât și pentru dizolvare. În plus, Constituția prevede la art. 21 alin. (4) că jurisdicțiile administrative speciale sunt facultative și gratuite, or proiectul instituie o procedură administrativ-jurisdicțională obligatorie la AEP, cu decizii luate de completuri formate din angajați ai instituției și contestabile ulterior la Curtea de Apel București. Conducerea AEP este numită printr-un mecanism eminamente politic, iar mandatele recente ale președinților instituției s-au încheiat frecvent cu scandaluri publice sau dosare penale, ceea ce ridică semne de întrebare asupra neutralității unei autorități care ar decide și înființarea, și desființarea partidelor. Analiza comparativă la nivelul UE arată că doar în puține state (de exemplu, Malta, Irlanda) înregistrarea revine unei autorități electorale – în general, aceasta rămâne în sarcina unei instanțe sau a unui minister. Înființarea și dizolvarea ar trebui să rămână atribuții ale instanței, iar AEP ar putea primi în schimb un rol extins în gestionarea unui Registru al partidelor politice public, actualizat și accesibil.