Cei mai mulți dintre noi își încep ziua cu telefonul, verificând notificările de pe Facebook și de pe Instagram și scrollând printre „viețile” altora. Privim, analizăm și în minte ni se nasc idei despre cum ceilalți trăiesc mai bine și mai intens, în timp ce noi facem eforturi să rămânem pe linia de plutire. Sună ca un scenariu cunoscut? Acest tip de consum al rețelelor sociale alimentează sentimentul că viața adevărată ne scapă printre degete și poate accentua stările de neliniște și de anxietate.
Despre câteva dintre mecanismele care duc la dependența de social media și la anxietate, precum și despre măsurile de protecție pe care le putem lua în folosirea platformelor de socializare, am vorbit cu dr. Alexandra Cotae, medic specialist psihiatrie în cadrul Centrului de Psihiatrie și Psihoterapie MindCare Constanța.
Prea mult timp pe rețelele sociale produce neliniște
Ceea ce este cunoscut sub numele de anxietate poate fi definit ca o stare de neliniște, o teamă de necunoscut, de acel ceva grav și iremediabil care ar putea să se întâmple în orice moment. „Pacienții mei descriu anxietatea ca pe o stare permanentă de alertă. Mulți folosesc metafore precum: <<Parcă am un motor care nu se oprește>>, <<Parcă sunt mereu cu frâna de mână trasă>>, <<Parcă aștept o veste proastă care nu mai vine>>. Poate cea mai sugestivă descriere pe care am auzit-o este: <<Sunt obosit de cât de mult mă îngrijorez>>. Pentru mulți oameni, anxietatea nu înseamnă doar teamă, ci și consum continuu de energie fizică și mentală”, a spus dr. Ioana-Alexandra Cotae.
