Mugur Isărescu Foto INQUAM_Photos_George_Calin
Trei mesaje a trasmis luni BNR prin publicarea minutei discuțiilor din întâlnirea boardului din 8 iulie 2026.
Primul este că riscurile rămân concentrate în afara politicii monetare, mai exact în curtea Guvernului sau în situația geopolitică. Cursul valutar, dobânzile la titlurile de stat și perspectiva inflației depind în continuare mai mult de factori pe care BNR nu-i controlează – situația politică internă, deficitele gemene, conflictul din Orientul Mijlociu, majorarea salariului minim – decât de nivelul dobânzii de referință. Practic, minuta spune indirect că principalele pârghii pentru a stabiliza inflația sunt acum la Guvern (corecție fiscală, stabilitate politică), nu la banca centrală.
Al doilea mesaj: inflația a scăpat parțial de sub controlul factorilor „temporari”. Prețurile au urcat la 10,85% în mai, dar semnalul important e că inflația de bază (CORE2) – cea care exclude energia și alimentele – și-a întrerupt trendul descendent și a urcat la rândul ei, la 8,5%.
Al treilea mesaj este că BNR pariază pe o economie slabă ca să facă treaba în locul dobânzii cheie. Consiliul recunoaște că inflația va coborî mai greu decât anticipase în mai, dar nu reacționează cu o dobândă mai mare. Argumentul central: consumul stagnează, economia se contractă (-1,2% anual în T1), iar acest „deficit de cerere” ar trebui să tempere singur presiunile de preț.
