La fiecare 7 ore un bebeluș pierde șansa la viață. E realitatea dură care se întâmplă în România. Închipuiți-vă un pui de om care se zbate să trăiască. Durerea părinților lui. Neputința doctorilor. Și totuși, lucrurile ar putea fi atât de diferite. Primele bătăi de inimă pot însemna primele victorii.
Am văzut reportajul de mai jos cu lacrimi în ochi. Nici nu cred că are cum să te lase indiferent, căci e despre speranță. E despre o sumă de prime dăți care se pot sau nu întâmpla. Prima plimbare în parc, primul ursuleț de pluș, primul piure de legume, prima înghețată, prima bicicletă, primul dinte căzut, prima serbare.
Pentru mii de nou-născuți din România, primele ore de viață sunt decisive. În multe spitale din țară, în special în unitățile de nivel I și II, secțiile de neonatologie funcționează cu resurse limitate și aparatură insuficientă sau învechită. Doar că acest lucru începe, încet, să se schimbe.
O inimă mică mică mică…
… luptă pentru viață. Se aude bipăitul înfundat al unui un monitor printre vocile șoptite ale doctorilor și asistentelor. Tensiunea e aproape palpabilă.
