Oameni pe stradă. Foto: Mihai Marginean / Alamy / Profimedia
Față de luna precedentă, procentul celor care declară că au redus cumpărăturile pentru consumul curent a crescut de la 55% la 61%, arată datele unui sondaj IRSOP, transmis luni dimineață.
Sondajul economic realizat de IRSOP în mai 2026 – pe un eșantion reprezentativ de 500 de adulți – oferă o radiografie a relației dintre cetățeni și viitorul lor.
Economisirea precauționară – bani puși deoparte pentru situații neprevăzute – rămâne „investiția” preferată a aproape jumătate din populație. Aparent prudentă, această strategie are însă o logică vicioasă: banii se retrag din circulație, producția scade, profiturile se comprimă, salariile urmează. Economia consumatorului prudent poate fi, colectiv, o economie care se contractă.
Prețurile, o obsesie colectivă. Timp de patru luni consecutiv, peste trei sferturi din respondenți au anticipat că prețurile vor continua să crească. În mai, proporția a urcat la 78%. Nu este vorba de o predicție rațională despre indicatori macroeconomici, ci de o convingere sedimentată prin experiența cotidiană: coșul de cumpărături, factura la utilități, prețul chiriei. Elias Canetti observa, în Masele și Puterea, că inflația nu devalorizează doar moneda, ci și omul. Individul se simte devalorizat fiindcă instrumentul pe care s-a bazat – banii – a început să-și piardă valoarea. Cel puțin două treimi din consumatori nu se așteaptă că veniturile lor vor ține pasul cu această eroziune.
