Gradul de umplere a depozitelor de gaze din UE este în prezent de 36,7%, cel mai redus din ultimii ani, situându-se sub cel din 2022, când a început războiul din Ucraina, conform analizei Profit.ro. CITEȘTE ȘI OMV Petrom a majorat prețul benzinei, care se apropie de cel al motorinei România stă și mai prost, cu un grad de umplere a depozitelor de 33,5%, cu peste 3 puncte procentuale sub cel mediu UE. Gradul de umplere a depozitelor din România și UE pe data de 20 mai a ultimilor 5 ani 20 mai 2022 20 mai 2023 20 mai 2024 20 mai 2025 20 mai 2026 România 27,9% (9,16 TWh) 52,7% (17,9 TWh) 62,5% (21,2 TWh) 39,2% (13,3 TWh) 33,5% (11,3 TWh) UE 42,1% (463,3 TWh) 65,1% (735,5 TWh) 67,1% (760,7 TWh) 44,9% (508,5 TWh) 36,7% (411,9 TWh) Pe 20 mai, România avea înmagazinați 11,3 TWh, un nivel mai redus fiind înregistrat în ultimii 5 ani doar în mai 2022 (după începerea războiului din Ucraina), când în facilitățile de depozitare autohtone se aflai 9,16 TWh. CITEȘTE ȘI FOTO Nou jucător în România, cu gigantul Tesla ca furnizor: Slovenii de la NGEN construiesc un sistem BESS cu baterii Tesla Comparativ, pe 20 mai 2023, România avea depozitați 17,9 TWh (52,7% din capacitatea totală), la aceeași dată a lui 2024 21,2 TWh (62,5%), iar în 2025 13,3 TWh (39,2% din capacitatea totală). Prețul spot al gazelor pe piața liberă la începutul lunii mai a ultimilor 6 ani Lună Preț spot (lei/MWh) mai 2026 260 mai 2025 190 mai 2024 130 mai 2023 170 mai 2022 450 Cu alte cuvinte, nu numai oferta (prin indisponibilizarea unor volume din Orientul Mijlociu și Rusia), dar și cererea va pune presiune pe prețuri în acest an, pe lângă acoperirea consumului curent, companiile europene, inclusiv cele autohtone, fiind nevoite să cumpere volume suplimentare pentru a acoperi deficitul de înmagazinare față de anii precedenți. Alternativa: să intre în sezonul rece cu depozite mai puțin pline și să se roage la o iarnă mai prietenoasă decât ultima. Prețurile spot din prezent sunt deja cu 70 de lei peste cele din aceeași perioadă a anului trecut și duble față de cele din mai 2024. CITEȘTE ȘI FOTO Nuclearelectrica realizează prima turnare continuă de beton pentru structurile permanente ale Proiectului Retehnologizarii Unității 1 CNE Cernavodă În pofida gradului mai redus de umplere a depozitelor comparativ cu media europeană, România are avantajul că este cel mai mare producător de gaze din UE, ceea ce îi ușurează sarcina. Însă producția internă anuală nu acoperă consumul intern (de-abia din 2027, când va începe producția în Neptun Deep, România va deveni exportator net de gaz), ceea ce importul de gaz o necesitate. De exemplu, miercurea trecută, România importa 9,5 milioane mc de gaze și exporta 9 milioane (2,2 milioane către Republica Moldova și 6,8 milioane către Ungaria), ceea ce înseamnă că diferența de 0,5 milioane mc se alătură execedentului din producția internă și este injectată în depozite. Tot atunci, în facilitățile de înmagazinare autohtone erau injectați 10,9 milioane mc. În plus, prețul de pe BRM îl urmează, cum este firesc ca urmare a faptului că UE este o piață unică, pe cel de pe celelalte piețe europene, cu un discount, reprezentat, în mare parte, de tarifele de transport mai reduse. CITEȘTE ȘI FOTO Cel mai bogat ucrainean - investiție în România. Are și licența de exploatare. Jumătate din producție a fost cumpărată deja, în avans, de OMV Petrom Dacă până în prezent, scumpirile de pe piață erau suportate aproape exclusiv de consumatorii non-casnici (care le transferau evident în prețurile finale ale bunurilor pe care le produceau), în acest an și consumatorii casnici și centralele de producție de energie termică ce alimentează sistemele centralizate publice de încălzire vor suporta o parte din factură. Motivul: Cantitățile din producția internă disponibile la preț reglementat, de 110 lei/MWh, pentru acoperirea consumului clienților casnici și CET-urilor, s-au diminuat în 2026, potrivit celor 2 mari producători interni, Romgaz și OMV Petrom, la aproximativ 32 TWH, de la 52 TWh în 2025. Diferența, de aproape 20 TWh, nu mai poate fi achiziționată la preț reglementat, ci trebuie cumpărată de furnizori de pe piața liberă la preț de piață, de peste 2 ori mai ridicat decât cel reglementat, ceea ce va avea un impact, foarte probabil, și în facturile finale. Un alt element care ar putea contribui la majorarea facturilor este cursul de schimb, care deja a fost afectat de instabilitatea politică, în condițiile în care cotațiile produsele energetice sunt exprimate în euro sau dolari.