Nicușor Dan a preluat oficial mandatul de președinte pe data de 26 mai 2025, marcând momentul printr-o scurtă ceremonie într-o zi ploioasă, în grădina din spatele Palatului Cotroceni. Tocmai câștigase al doilea tur, organizat pe data de 18 mai, în fața lui George Simion, cu un scor foarte bun: 53,6%, în timp ce liderul partidului extremist AUR a luat 46,4%. Ilie Bolojan asigura pe atunci interimatul funcției de președinte. A fost numit ulterior în funcția de premier, într-un guvern de coaliție între PNL, PSD, USR și UDMR.
- articolul continuă mai jos -
Un an mai târziu, președintele nu mai are nici guvern, nici susținerea publică de care se bucură toți președinții în primii ani după alegere. Nicușor Dan a pierdut-o în timp record, în doar un an, înregistrând cea mai rapidă dezamăgire din istoria funcției prezidențiale. Un sondaj realizat recent de INSCOP arată că, dacă duminica viitoare ar fi organizat un referendum privind demiterea președintelui, 44% dintre români declară că ar vota pentru demiterea lui Nicușor Dan, în timp ce 50,7% ar vota împotriva demiterii.
Cum a reușit Nicușor Dan această contraperformanță? A făcut mai multe erori majore, strategice și tactice, dar motivul real al dezamăgirii produse într-o parte din publicul său este o trăsătură dominantă a primului an de mandat: lipsa de curaj politic, abandonarea spiritului reformist și jocul la mai multe capete pentru a-și salva cu orice preț funcția amenințată de spectrul suspendării. Această duplicitate extremă i-a definit acțiunile atât în plan intern, cât și în plan extern.
